Utilizarea optima a fondurilor UE: o analiza panoramica a riscurilor pentru gestiunea financiara a bugetului UE

In analiza sa panoramica publicata cu privire la riscurile pentru gestiunea financiara a bugetului UE, Curtea de Conturi Europeana identifica aspecte esentiale pentru buna gestiune financiara a fondurilor Uniunii.

Curtea afirma ca toti actorii implicati in activitati legate de bugetul UE ar trebui sa isi concentreze atentia asupra obtinerii de rezultate si a unei valori adaugate europene, asigurand in acelasi timp contabilizarea corecta a fondurilor UE si cheltuirea lor in scopurile prevazute.

Guvernele si contribuabilii din statele membre doresc sa vada o utilizare mai buna a sumelor cu care contribuie la bugetul UE, a afirmat domnul Igors Ludboržs, membrul Curtii responsabil de analiza panoramica. Ei doresc sa vada ca acest buget este cheltuit in mod corespunzator si este bine administrat, ca este utilizat in scopurile aprobate de PE si de Consiliu si ca permite obtinerea rezultatelor dorite.

Curtea a constatat ca existenta unui sistem complex de norme de eligibilitate si de alte conditii poate avea drept rezultat o directionare nesatisfacatoare a fondurilor UE, precum si o utilizare suboptimala a bugetului Uniunii. In anumite domenii bugetare exista prea multe niveluri de norme, ceea ce poate conduce la interpretari diferite si, prin urmare, la o aplicare inconsecventa a normelor si la cresterea riscului de eroare. Multe dintre erorile identificate de auditori sunt legate de aplicarea deficitara a normelor si a procedurilor de achizitii, care se poate produce in mod deliberat sau prin inadvertenta, atunci cand normele nu sunt bine intelese.

De asemenea, Curtea afirma ca, din moment ce accentul se pune pe cheltuirea bugetului UE, cei care gestioneaza activitatile si proiectele se concentreaza adesea pe asigurarea conformitatii cu conditiile pentru primirea si utilizarea banilor, indiferent de rezultatele obtinute. Bugetul UE ar trebui sa ofere beneficii clare si vizibile pentru Uniune si pentru cetatenii acesteia, beneficii care nu ar putea fi obtinute prin cheltuieli efectuate doar la nivel national, regional sau local. Cu toate acestea, in anumite cazuri, este posibil ca bugetul UE sa nu faca nimic mai mult decat sa mareasca cuantumul total al fondurilor disponibile, fara sa adauge o dimensiune specific europeana. Fondurile UE sunt utilizate uneori pentru finantarea de activitati care ar fi fost derulate oricum de statele membre si de alti beneficiari („efectul de balast” - deadweight) sau fondurile pot fi insuficiente pentru obtinerea efectelor dorite.

Comisia coordoneaza numerosii actori implicati in cheltuirea bugetului. In acest context, provocarea cu care ea se confrunta consta in asigurarea faptului ca se colecteaza date corecte de la intermediari, ca aceasta colectare se face in timp util si ca datele sunt verificate in mod eficace. Curtea a constatat ca sistemul Comisiei de monitorizare si de gestiune financiara si a performantei se bazeaza de multe ori pe informatii limitate, incomplete sau nefiabile. Comisia poate aplica corectii in cazul cheltuielilor imputabile bugetului UE care au fost declarate de statele membre: in concret, ea poate respinge aceste cheltuieli sau le poate recupera. Astfel de corectii sunt dificil de administrat si nu stimuleaza indeajuns statele membre sa remedieze deficientele existente la nivelul sistemelor lor, din moment ce, in cadrul anumitor categorii de cheltuieli, in special cele aferente politicii de coeziune, statele membre pot inlocui cheltuielile respinse cu cheltuieli eligibile.

In afara de suma de 908 miliarde de euro convenita (cu titlu de plati) pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, statele membre vor avea pe viitor obligatia de a contribui cu o suma aditionala de 326 de miliarde de euro reprezentand plata unor angajamente asumate pentru cadrele financiare multianuale anterioare. Aceasta ar putea sa afecteze capacitatea Comisiei de a raspunde tuturor cererilor de plata in anul in care acestea sunt formulate.

Pentru a descarca Raportul, click aici.

Sursa: Curtea de Conturi Europeana