Pentru Dragos Jaliu, consultant fonduri structurale si partener al Structural Consulting™ Group, pre-suspendarea si corectiile aplicate tarii noastre de Comisia Europeana au devenit, in lipsa asumarii, o arma electorala, in timp ce impactul pozitiv pe care l-au avut multe dintre proiecte nu este promovat, iar accentul se pune, in continuare, pe cantitate.
El a declarat pentru Ziarul Bursa ca daca administratia publica doreste sa mai existe persoane care sa acceseze fonduri si in perioada 2014-2020 asumarea, responzabilizarea si comunicarea ar trebui sa fie principalele instrumente pe care aceasta ar trebui sa le foloseasca in relatia cu beneficiarii.
Suntem optimisti in ceea ce priveste reluarea platilor pentru POSDRU, dar nu acelasi lucru il putem spune, in lipsa unei viziuni si a unui model, despre situatia care ne asteapta in urmatorii sapte ani, ne-a mai spus consultantul.
Dragos Jaliu, doctor in dezvoltare regionala, este si formator certificat CNFPA si lector la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) - Facultatea de Administratie Publica. Are o experienta bogata in managementul proiectelor si planificare strategica, fiind detinator al unei certificari internationale in management de proiect acordata de Project Management Institute, Folcroft, Pennsylvania, SUA. Dragos Jaliu a sustinut peste 90 de sesiuni de instruire pentru adulti in domeniul fondurilor si procedurilor europene, al reformei in administratie si al educarii adultilor.
Interviu cu Dragos Jaliu, consultant fonduri structurale
Reporter: Ne aflam in situatia de a avea patru programe pentru care Comisia Europeana a lansat procesul de pre-suspendare, iar pentru un al cincilea program urmeaza sa fie aplicate corectii. Cum se vad aceste sanctiuni de catre beneficiari?
Dragos Jaliu: In privinta situatiei actuale, nu trebuie sa ne alarmam mai mult decat este cazul si sa fim prea vocali. Programe suspendate, pre-suspendate, cu plati intrerupte, sau carora li s-au aplicat corectii financiare au existat si in alte state, doar ca noua ne place drama si cream o adevarata valva in jurul unor probleme care pot fi atent si silentios rezolvate, in primul rand de catre factorii decidenti. Trebuie sa spunem "Stop" cautarii zadarnice a vinovatului in persoana predecesorului. Am senzatia ca vanam astfel de evenimente negative si le folosim ca arme in lupta electorala, politica. In stil romanesc, apar mesaje politice negative privind gestiunea fondurilor care se reflecta rapid, in atitudinea beneficiarilor care bat in retragere. Am avut o experienta personala de acest tip. Dupa ce un om politic important a declarat ca sistemul de gestiune pe care l-a mostenit este corupt, ineficient si plin de hoti, potentialii beneficiari cu care m-am vazut imediat dupa aceasta declaratie au renuntat imediat la decizia de a se implica. Acest comportament este foarte pagubos, propagandu-se rapid, iar efectele se vor vedea, in perioada financiara viitoare, in scaderea numarului de aplicatii. Romanii au fost si sunt proeuropeni, dar atitudinea clasei politice, suplimentata de situatia economica precara scade simtitor entuziasmul beneficiarilor. Si asta este mare pacat... nu stim sa lucram in echipa, nu reusim sa identificam interese majore comune si sa le respectam. Este cazul sa ne familiarizam cu asumarea, responsabilitatea si comunicarea - trei concepte care puse in aplicare, ar misca lucrurile. Cum rezolvam situatia? Aici ne cramponam. Desi avem un spirit critic extrem de bine dezvoltat, la capitolul asumare a responsabilitatii ramanem orbi, surzi si mai ales muti. Din punctul meu de vedere, in lipsa implicarii pro-active a autoritatilor, beneficiari si consultanti deopotriva trebuie sa facem un pas in fata si sa tragem semnale de alarma. Am facut asta in ultima perioada, am derulat campania "SOS POSDRU", am reusit sa sensibilizam si sa determinam luarea unor decizii. Beneficiarii au nevoie si merita raspunsuri, astfel ca pe fluxul informational pe care circula rapid vestile proaste trebuie strecurate de catre autoritatile publice si luari de pozitie. Avalansa evenimentelor negative trebuie asezonata cu asigurarea ca cineva se ocupa de problema. Exista, din pacate, o stare de inertie si cred ca exista o frica. Poate ca prefera sa nu spuna nimic tocmai pentru a nu atrage si mai mult atentia asupra acestei situatii. Nu rezolvi o situatie ignorand-o sau ingropand-o. Beneficiarii au acumulat emotii si acum sunt, pe buna dreptate, frustrati. Au existat doar cateva mesaje de natura sa linisteasca beneficiarii, cel mai recent fiind cel privind reluarea platilor pe POSDRU.
Reporter: In ce masura sunt afectati beneficiarii de incetarea platilor? Exista intarzieri si teama ca platile vor fi oprite?
Dragos Jaliu: Da, teama exista si, asa cum am zis anterior, asta tine in mare masura de lipsa unui mesaj ferm de angajament din partea autoritatilor. Sunt beneficiari care au ajuns la limita rabdarii pentru ca respectul si increderea acordate statului cand au scris proiectele si semnat contractele de finantare le-au fost calcate in picioare. Pentru ca nu s-au mai facut plati pe proiecte, multi beneficiari sunt intr-o situatie disperata. Printre ei si organizatii nonguvernamentale (ONG) puternice care au creat si dezvoltat servicii sociale pe care statul nu le furnizeaza. Ne permitem riscul ca acestora sa le punem cruce? Sunt proiecte care nu au primit plata de mai mult de un an, probleme exista la aproape toate programele operationale. Noi am incercat sa umplem golul de comunicare dinspre autoritati si sa luam anumite pozitii. Lucram alaturi de Coalitia pentru Fonduri Structurale in demersuri de acest gen, tocmai pentru ca printre lucrurile pe care le solicita beneficiarii se numara transparenta, profesionalismul sau competenta. Nu suntem adeptii unor confruntari, ci ai unor lucruri bine facute si este mai mult decat necesar sa mergem pe o abordare integratoare a fortelor pentru ca in definitiv, interesul se presupune a fi comun.
Reporter: Pre-suspendarea pentru POSDRU a fost lansata inca din luna august, ceea ce inseamna ca nu a mai ramas mult timp pentru luarea unor masuri care sa determine repornirea acestui program. Credeti ca s-au luat masurile necesare si vor fi reluate platile?
Dragos Jaliu: Cred ca in decembrie Comisia va relua platile. Mecanismul suspendarii este complex si dureaza, la fel cum este si renuntarea la suspendare. Nu este in interesul nici uneia dintre parti - Comisia si Romania - ca acest lucru sa se intample. Se pare ca lucrurile au evoluat in directia potrivita si exista sprijin din partea Comisiei ca lucrurile sa reintre in normalitate si nu imi este teama ca nu s-ar intampla asa. Planul de masuri pe care l-am inaintat Comisiei arata bine, cel putin pe hartie. Controlul il detinem, insa, tot noi si ar trebui sa aratam, dincolo de nivelul declarativ, ca vrem sa facem ceva. A devenit deja un trend sa tii discursuri apocaliptice despre absorbtie. Cei de la Comisie vor sta foarte aproape de AMPOSDRU si vor urmari modul in care aceasta isi va face treaba astfel incat lucrurile sa nu se limiteze la declaratii, ci sa intre pe fagasul normal si faptic. Noi ne-am aratat disponibilitatea pentru dialog si pentru a gasi solutii astfel incat sa rezolvam o parte dintre probleme, dar mecanisul de consultare publica se intampla mai degraba la nivel formal, este destul de fragil si nefundamentat.
Reporter: Care sunt problemele cu care v-ati confruntat cel mai des in accesare si implementare?
Dragos Jaliu: Principala problema in accesare o reprezinta evaluarea si selectia proiectelor. La mult cunoscuta procedura de achizitie cu "pretul cel mai scazut" devin "evaluatoare" firmele de consultanta care ofera exact calitatea celui mai mic pret. Principiul care rezulta este "La preturi scazute, evaluari si mai scazute." De aici incepe colapsul. Evaluatorii nu isi vor da interesul fie pentru ca sunt platiti prost, fie pentru ca nu au prea multa experienta in domeniu, iar solicitarea uneia relevante ar putea constitui conditie restrictiva. Astfel, intreg sistemul este ca un joc de domino care se va prabusi daca una dintre piese are defect. Pe partea de implementare,
beneficiarul are impresia ca e actor intr-un film extrem de prost in care scenariul se schimba de la o zi la alta. Regulile se schimba in timpul jocului atat la nivel institutional, cat si personal, iar asta face ca sistemul sa fie extrem de urat. Apoi, atitudinea unor functionari ai autoritatilor de management si organismelor intermediare este, cateodata, paguboasa. Am intalnit functionari publici din sistemul de gestionare a finantarilor europene pentru care telul suprem este scalpul beneficiarilor. Vizitele de monitorizare sunt vazute drept posibilitati de a aduna trofee, se vaneaza greseli cu o meticulozitate ingrijoratoare. Si asta din cauza decalajului urias financiar. Pot intelege ca exista mari diferente din punct de vedere motivational - financiar intre functionar si beneficiar, cel din urma putand sa castige mai multi bani, dar este optiunea fiecaruia sa isi aleaga o cariera. Pe de alta parte, cat esti acolo, fa-ti munca dandu-i si partenerului tau prezumtia de nevinovatie. Suntem prea preocupati sa judecam proiectele cantitativ, nu calitativ si sa nu luam in considerare impactul pe care acestea il au in societate, daca au produs sau nu o schimbare, pentru ca despre asta este vorba in politica de coeziune. Daca punem pecetea asupra tuturor beneficiarilor ca sunt corupti si toti fura, vom sfarsi prin a nu mai avea beneficiari/oameni dornici sa acceseze fondurile in urmatoarea perioada de programare. Sunt convins ca exista beneficiari cu probleme de iz penal, dar sunt in profund dezacord cu generalizarea. Sunt beneficiari si beneficiari. Unii sunt dedicati proiectelor lor, au facut lucruri frumoase si este, bineinteles, demotivant pentru ei sa fie inclusi in aceeasi categorie cu cei care, de exemplu, au inchis ONG-ul dupa ce au primit prefinantarea si au plecat sa faca plaja pe o insula exotica. Exista si astfel de cazuri.
Am cunoscut beneficiari care mi-au spus ca si-ar taia mana cu care au semnat contractul de finantare. Pacat de entuziasmul de inceput, din anii 2007- 2008. Nu trebuie pusa povara asupra beneficiarilor care au proiecte in implementare si a expertilor din proiecte cu tot felul de solicitari, de raportari, de modificari in timpul jocului. Ai acceptat o regula, mergi cu ea pana la capat. Ar trebui incurajate proiectele in sine. Noi dorim sa spunem tuturor povestile frumoase finantate din fonduri europene si sa ii molipsim si pe altii.
Reporter: Piedicile vin mai degraba de la Bucuresti sau de la Bruxelles?
Dragos Jaliu: Piedicile au parfum autohton. Bucurestiul are probleme, iar Bruxelles-ul este "vinovat" ca nu inchide ochii. Interventiile Comisiei sunt cat se poate de relevante intr-o Romanie sifonata de atatea si atatea nereguli. Banul european este ban public, iar cheltuirea acestuia este reglementata in principal de legislatia nationala. Mecanismele prin care cheltui banul european sunt mecanismele nationale, aceleasi prin care se cheltuie si banul public. Daca am identificat atatea probleme in mecanismul de gestionare a fondurilor europene, ma intreb, ingrijorat, ce vom gasi cand vom incepe sa verificam intreg mecanismul de cheltuire a banului public? Ar trebui, usor, usor, sa dam deoparte presul si sa vedem cat gunoi avem dedesubt.
Reporter: Ce masuri ar trebui luate pentru reluarea, cat mai curand, a platilor?
Dragos Jaliu: Comisia trebuie sa se asigure ca mecanismul este functional, ca exista dorinta de a-l face functional, ca schimbam, eliminam, corectam ceea ce a mers prost. Daca stai la masa cu cineva de ani de zile si ii tot explici ca are probleme cu, de exemplu, evaluarea proiectelor si vezi ca partenerul de dialog nu face nimic, adica nu ia masuri, iti pierzi urma de incredere pe care o mai aveai in receptivitatea lui si atunci iei masuri conform regulamentului: intrerupi platile, suspenzi programele, aplici corectii financiare. Dupa ce le-ai intrerupt si vezi ca nu exista asumare in continuarea platilor din buget propriu, atunci situatia este si mai delicata. Este important si pentru Comisie ca statul membru sa isi asume continuarea platilor. Trebuie sa vii si cu incurajari. Comisia nu are interesul ca politica de coeziune pe care o sustine in fata atator critici, sa nu functioneze. Sunt multi care spun ca aceasta politica este o risipa de bani, iar singurul contra-argument al Comisiei este sa vina si sa arate ca de fapt functioneaza. Reactia Comisiei este si urmare a mesajelor pe care le primeste de la beneficiarii care se plang ca sistemul din Romania nu este functional si transparent. Inca din 2007 am semnalat necesitatea imbunatatirii capacitatii administrative. Este adevarat ca pleaca oameni, dar daca vrei sa ai performanta, te poti gandi si sa-i motivezi, mai degraba decat sa ii jignesti in spatiul public. Sunt oameni care au plecat din sistem demotivati de astfel de declaratii si era vorba de oameni valorosi, pentru ca sunt si oameni valorosi in acest sistem.
Reporter: Dar pentru cresterea ratei absorbtiei?
Dragos Jaliu: Este tardiv sa vorbim despe cresterea ratei de absorbtie pentru actuala perioada financiara. Pentru 2014-2020 sunt multe de facut. S-a discutat trecerea la o noua reorganizare administrativ-teritoriala, la regiuni, care, din punctul meu de vedere ar fi fost bine-venita, dar este deja tarziu. Apoi, ar trebui sa existe conturata o viziune politica privind mecanismul de gestionare a fondurilor europene. Ce am invatat in aceasta perioada? ACIS-ul a fost in 3 pozitii diferite: in subordinea Ministerului Finantelor, a Primului Ministru, iar acum se afla in structura Ministerul Afacerilor Europene (MAEur). Care dintre acestea trei a fost cea mai buna varianta? Ce ne dorim? Care sunt avantajele si dezavantajele? Acest aspect tine de viziune si de consecventa. Sunt convins ca decizia se va lua pe genunchi, in ianuarie, dupa instalarea noului guvern, in lipsa unei analize si fundamentari. In functie de experienta celor sapte ani, ar trebui sa alegem o varianta pe care sa ne-o asumam si sa mergem cu ea, sa pregatim, in functie de asta, prioritatile pe asistenta tehnica, astfel incat sa stim pe ce anume vom folosi banii europeni cand vine vorba de imbunatatirea mecanismului de gestionare a fondurilor. Facem instruiri, dar nu stim pentru cine, atata timp cat nu stim care va fi arhitectura institutionala. Trebuie identificate nevoile de formare ale functionarilor. Altfel, dovedim ca nu am invatat nimic si nici nu vom invata nimic. Mi-e teama ca, daca nu avem suficiente argumente pentru arhitectura institutionala pe care sa le prezentam acum si daca nu se va gasi timp pentru luarea unei decizii care sa fie bine fundamentata, alegerea se va face in functie de interese si va reprezenta un mod de a rasplati niste prietenii si a satisface niste interese sau de a recompensa. Exista viziuni diferite de gestionare a fondurilor structurale. Sunt state care si-au asumat inca de la inceput eventualele corectii financiare si au incurajat cheltuirea banilor. Alte state au instituit mecanisme de gestionare a fondurilor foarte riguroase, care sa evite corectii financiare ulterioare. Romania a adoptat, in perioada 2007-2013, un model unic, si anume extrem de riguros si cu corectii.
Reporter: In scrisorile transmise autoritatilor noastre, Comisia Europeana vorbeste despre deficiente majore in sistemul de achizitii publice si despre conflicte de interese. In ce masura s-ar datora aceste fraude lipsei de informatii si in ce masura intentiei?
Dragos Jaliu: Nu neg realitatea, exista rea intentie, dar principalele probleme in domeniul achizitiilor publice sunt cauzate, in cea mai mare masura, de faptul ca legislatia este alambicata, stufoasa si greu de inteles. Si cand avem o astfel de legislatie greoaie, institutia cu rol de reglementare iese in prim-plan. ANRMAP, o institutie care ar trebui sa fie mediocra in planul imaginii, la noi a devenit vedeta de cand a fost inclusa in mecanismul de gestionare a fondurilor europene. A fost propusa crearea si implementarea unei structuri care sa urmareasca eventualele conflicte de interese si incompatibilitati in achizitiile publice. Asadar, inca o institutie de control care sa demonstreze Comisiei Europene ca "ne ocupam si de asta" cand am putea pur si simplu sa ne gandim la masuri de prevenire a conflictului de interese, dar desigur avem nevoie de lucruri "concrete" precum un control excesiv. Insa, scopul nostru final nu este acela de a impresiona Comisia Europeana, ci de a reusi in mod real sa miscam lucrurile in domeniul achizitiilor publice.
Reporter: Ce asteptari aveti de la negocierile pentru cadrul financiar multianual 2014-2020?
Dragos Jaliu: Perioada 2014 - 2020 reprezinta inca o sansa pentru Romania de a demonstra ca, pe baza experientei prezente, se poate construi un sistem eficient care sa utilizeze cantitativ si calitativ banii europeni. Modalitatea paguboasa de gestionare a fondurilor europene va fi pusa pe masa cand vom negocia cifrele, iar reprezentantii Romaniei vor avea putine de spus in ceea ce priveste alocarea financiara pentru ca rata de absorbtie de 10% atarna greu. Avem totusi noroc ca avem interese comune cu alte state membre si prieteni din UE si cred ca vom avea o alocare financiara comparabila cu cea actuala. Vom judeca in momentul in care vom vedea alocarile, comparativ cu alte state si cu alocarea actuala. Sper sa avem energie sa ducem la capat pregatirile pentru 2014-2020, sa ne scuturam de praful ce a dominat perioada 2007-2013, sa fim consecventi, implicati si mai bravi in urmatoarea perioada.
Informatii suplimentare
Structural Consulting™ Group este unul dintre furnizorii importanti la nivel national in domeniile consultantei si trainingului in accesarea de fonduri europene, management si implementare de proiecte si initiatorul portalului
www.fonduri-structurale.ro, liderul in informarea on-line privind fondurile europene din tara noastra. In prezent, comunitatea numara 50.000 utilizatori unici si 300.000 afisari pe luna si 35.200 de abonati la newsletter.
Saptamana trecuta, Structural Consulting Group a lansat portalul de informare
www.proiecte-structurale.ro, o baza de date care cuprinde toate proiectele finantate din fondurile structurale si de coeziune prin cele sapte programe operationale destinate tarii noastre si care se doreste a fi o initiativa care sa schimbe imaginea acestui domeniu, dominat, in ultima periaoda, de perceptii negative.
S-au adunat atatea rele in ultima perioada despre gestionarea fondurilor structurale in Romania incat noi, toti cei implicati in acest domeniu, ar trebui sa reactionam, aratand si proiectele frumoase finantate din bani europeni. Sunt foarte multe, dar, din pacate, insuficient cunoscute, ne-a declarat Dragos Jaliu.
Promovat prin sloganul "Molipseste-te", proiectul are la baza ideea ca putem construi numai pe lucruri pozitive, iar Dragos Jaliu, unul dintre initiatori, spera ca astfel intreaga societatea sa se molipseasca, sa se inspire si sa urmeze exemplu unor astfel de initiative cu valoare adaugata pentru societatea romaneasca.
***
"Daca punem pecetea asupra tuturor beneficiarilor ca sunt corupti si toti fura, vom sfarsi prin a nu mai avea oameni dornici sa acceseze fondurile".
"Principalele probleme in domeniul achizitiilor publice sunt cauzate, in cea mai mare masura, de legislatie".
"Comisia nu are interesul ca politica de coeziune pe care o sustine in fata atator critici, sa nu functioneze".
"Piedicile au parfum autohton. Bucurestiul are probleme, iar Bruxelles-ul este « vinovat » ca nu inchide ochii. Interventiile Comisiei sunt cat se poate de relevante intr-o Romanie sifonata de atatea si atatea nereguli".
Sursa: Ziarul Bursa. Click
aici pentru articol.
