In cadrul proiectului PRO SME BISNET, BCR sprijina companiile in vederea stabilirii de relatii de afaceri prin accesarea Retelei Companiilor Europene (Enterprise Europe Network). La nivelul retelei, sunt incurajate concentrarile economice pentru definirea carora s-a incetatenit deja termenul de cluster, considerate instrumente care faciliteaza incheierea de parteneriate si lansarea de propuneri de proiecte de colaborare.
Clusterele au atras atentia datorita potentialului firmelor din interior de a realiza un surplus de productivitate si competitivitate, pe care nu-l puteau obtine in afara acelei structuri.
Apartenenta la un cluster prezinta numeroase beneficii, precum:
- apropierea fata de actorii existenti pe piata,
- prezenta unor furnizori de input-uri specializate,
- forta de munca inalt calificata,
- disponibilitatea infrastructurii specifice - fizica, administrativa, stiintifica, tehnologica,
- reducerea costurilor de tranzactionare,
- posibilitatea realizarii economiilor de scara,
- acces sporit la informatie,
- transfer de idei, competente, practici de lucru,
- management eficient al riscului,
- posibilitatea internationalizarii,
- inlesnirea accesului la diferite surse de finantare,
- sustinere din partea universitatilor si centrelor de cercetare etc.
Regiunile concureaza unele cu celelalte pentru atragerea de noi investitii, forta de munca inalt calificata, dezvoltarea unor noi oportunitati de afaceri. In acest context, clusterul devine un factor extrem de important cu privire la deciziile de localizare a activitatii economice.
Analiza realitatii economice si a practicilor internationale demonstreaza ca majoritatea clusterelor s-au format si consolidat ca urmare a dinamicii pietei libere, disponibilitatii capitalului de risc si a manifestarii spiritului antreprenorial in mediul privat.
Asadar, clusterele sunt rezultatul actiunii fortelor pietei si implica adesea concurenta intre firmele componente, in paralel cu relatii de colaborare pe anumite segmente de activitati sau functii.
La nivelul UE, clusterele sunt considerate „motorul” dezvoltarii economice si inovarii, reprezentand un cadru propice de dezvoltare a afacerilor. In acest sens au fost elaborate, incepand cu 2008, de catre Comisie, DG Industrie si Intreprinderi, o serie de documente strategice in care se prezinta linii directoare pentru formularea, implementarea si evaluarea politicilor in domeniul clusterelor la nivel european, national, regional si local.
La finele anului 2008, Observatorul European al Clusterelor a inregistrat cca 2000 de clustere.
Peste 38% din totalul fortei de munca europene lucreaza in intreprinderi care fac parte dintr-un cluster. Acestea sunt sustinute de programe specifice la nivel european, national, regional, furnizandu-li-se asistenta financiara si tehnica.
Pentru ca si la nivelul Uniunii Europene sa se dezvolte clustere de talie mondiala, care sa faca fata concurentei pe pietele internationale, se urmareste ca aglomerarile economice de tip cluster sa fie in atentia factorilor de decizie politica, statele membre fiind invitate sa integreze politica de cluster in pilonul competitivitate al Programelor Nationale de Reforma si in Programul Operational Sectorial privind Cresterea Competitivitatii Economice, precum si sa dozeze eforturile pentru realizarea de mai multe sinergii si complementaritati intre diferite politici, programe si initiative pentru sustinerea clusterelor.
Politicile de sprijinire a clusterelor difera de la o regiune la alta, de la un stat la altul, in functie de conditiile economico-politice, social-culturale, teritorial-istorice. In unele state, clusterul este deja considerat un instrument de politica economica, fiind integrat in cadrul unor documente strategice.
Daca in spatiul american nu se observa interventii directe, clusterul fiind considerat un fenomen spontan, la nivelul UE se remarca statele nordice - centre de competenta nationala si regionala, sisteme de inovare, centre de expertiza, Germania (retele de competenta germana, Spitzencluster Wettbewerb), Franta (pôles de competitivité, sisteme locale de productie), Italia (districtele industriale, parcuri stiintifice, centre de transfer tehnologic). Statele din Europa Centrala si de Est au realizat si ele demersuri pentru sustinerea clusterelor existente sau potentiale, fiind formulate anumite politici.
Cazul Romaniei este unul particular, dat fiind faptul ca acest concept de clustere de competitivitate este relativ nou, iar diseminarea la scara larga a inceput de-abia la mijlocul anului 2009. Nu putem sa analizam perspectiva unei asemenea politici fara a lua in considerare specificitatea economiei romanesti si necesitatea unui model de crestere economica care sa permita dezvoltarea unor avantaje competitive durabile, care sa reduca din vulnerabilitati si dependente.
In urma directiilor de la nivel european si national, Directia Politici Industriale si Competitivitate din cadrul Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a integrat explicit politica de cluster, componenta a politicii industriale a Romaniei, in cadrul Programului National de Reforma 2011-2013.
Actuala Strategie de relansare a cresterii economice in Romania merge pe acelasi principiu de stimulare a concentrarilor economice si prevede lansarea si dezvoltarea a 8 poli de crestere zonali pentru atragerea investitorilor romani si straini si crearea unui microclimat sanatos.
BCR – participare activa in cadrul Proiectului PRO SME BISNET
Incepand cu anul 2009, BCR participa, alaturi de partenerii de consortiu, la derularea proiectului PRO SME BISNET, destinat sprijinirii IMM-urilor si intreprinderilor mari din macro-regiunea Romania 3 (regiunile de dezvoltare Bucuresti-Ilfov si Sud-Muntenia, respectiv judetele Ilfov, Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman si municipiul Bucuresti).
Proiectul ofera suport pentru accesarea serviciilor de consultanta destinate dezvoltarii si internationalizarii afacerilor prin intermediul retelei European Enterprise Network (EEN)- cea mai mare retea de puncte de contact ce furnizeaza informatii, consultanta si solutii concrete pentru firme din peste 40 tari (incluzand cele 27 tari UE, Croatia, Macedonia, tari apartinand Spatiului Economic European si tari terte).
Avand ca obiective principale cresterea competitivitatii IMM-urilor si a intreprinderilor mari din Romania prin imbunatatirea activitatii de planificare a extinderii afacerilor, precum si cresterea capacitatii de inovare si a productivitatii, proiectul PRO SME BISNET utilizeaza instrumentele specifice retelei EEN, cuprinzand cautarea de parteneri internationali de afaceri, elaborarea unei baze de date pentru cooperare si acces rapid la posibilitati de finantare.
