Comisia Europeană a dezbătut premisele bugetului pe termen lung al UE post-2020

Comisia Europeană a prezentat diversele opțiuni posibile - precum și consecințele financiare ale fiecăreia - pentru un buget al UE pe termen lung, nou și modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat: „Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și ambițiilor. Este viitorul nostru în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim. Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară”.

În cadrul reuniunii din 23 februarie, liderii din Uniunea Europeană vor discuta despre cum se pot asigura că prioritățile pe care le-au stabilit pentru Uniune pe 16 septembrie 2016 la Bratislava și pe 25 martie 2017 prin „Declarația de la Roma” sunt finanțate în mod adecvat, devenind, astfel realitate. Cele două elemente - definirea priorităților comune și asigurarea resurselor necesare pentru ca Uniunea Europeană să le pună în aplicare sunt indisociabile.

Comisia contribuie la această discuție importantă în trei moduri:

  (i) prin furnizarea datelor necesare privind bugetul UE și avantajele, realizările și valoarea adăugată a acestuia

 (ii) prin elaborarea unor scenarii care ilustrează impactul financiar al diverselor opțiuni de politică posibile

 (iii) prin evidențierea consecințelor pe care o eventuală întârziere a adoptării noului buget al UE le-ar putea avea asupra studenților, cercetătorilor, proiectelor de infrastructură și a multor altor aspecte.

Opțiuni pentru viitorul buget al UE

Atunci când se discută despre nivelul de ambiție al acțiunii UE în domenii cum ar fi protecția frontierelor externe ale UE, sprijinirea unei veritabile Uniuni europene a apărării, stimularea transformării digitale a Europei sau creșterea eficienței politicii de coeziune și a politicii agricole ale UE, este important ca liderii să aibă o idee clară privind ce ar însemna concret opțiunile lor din punctul de vedere al finanțării acordate la nivelul UE. Este ceea ce își propune contribuția prezentată de Comisie, prin cuantificarea impactului financiar al diverselor opțiuni de politică posibile. Acestea nu reprezintă propuneri ale Comisiei, ci ilustrări bazate pe idei avansate frecvent pe parcursul dezbaterii publice. Scopul lor este să ajute la focalizarea pe aspectele esențiale, să stimuleze discuțiile și să ofere o bază factuală solidă pentru luarea deciziilor importante.

De exemplu, dacă liderii convin să dea curs angajamentului frecvent formulat de a îmbunătăți protecția frontierelor externe ale UE, aceasta ar costa 20 până la 25 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani sau până la 150 de miliarde de euro pentru un sistem complet de gestionare a frontierelor UE. În mod similar, orice prioritate politică - Uniunea europeană a apărării, sprijinirea mobilității tinerilor, dinamizarea transformării digitale a Europei, stimularea cercetării și a inovării sau crearea unei veritabile Uniuni economice și monetare - va trebui să fie finanțată în mod corespunzător pentru a deveni realitate.

Modernizarea și finanțarea bugetului UE

Comisia prezintă, de asemenea, opțiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin consolidarea legăturii dintre obiectivele sale și modul în care acesta este finanțat. În plus, sunt prezentate posibilități pentru consolidarea legăturii, denumită de multe ori „condiționalitate” – dintre finanțarea acordată de UE și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Calendarul adoptării este important, atât pentru cetățeni, cât și pentru agenții economici

Un acord politic rapid cu privire la un buget al UE nou și modern va fi esențial pentru a demonstra că Uniunea este pregătită să pună în practică agenda politică pozitivă conturată la Bratislava și la Roma.

Un acord rapid reprezintă nu doar un deziderat politic, ci și un imperativ practic. Partenerii și beneficiarii finanțării acordate de UE - de la studenți și cercetători până la proiectele din domeniile infrastructurii, asistenței medicale sau energiei, precum și autoritățile naționale și regionale au nevoie de securitate juridică și financiară, precum și dreptul de a beneficia de aceasta. Comunicarea atrage atenția liderilor asupra unor exemple concrete privind impactul negativ pe care o întârziere l-ar avea asupra cetățenilor și companiilor din întreaga UE. Comisia consideră că ar trebui să nu se mai repete experiența nefericită a adoptării cu întârziere a bugetului actual al UE, care a fost însoțită de întârzieri semnificative în lansarea noilor programe, și  în consecință, în realizarea priorităților de finanțare.

Sursă text și foto: Reprezentanța Comisiei Europene în România