Economia UE este în curs de redresare, dar pentru a elimina decalajele care persistă între statele membre și între regiunile din interiorul acestora, sunt necesare investiții suplimentare. Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde euro (prețuri curente – luând în considerare inflația) în angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje. Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE. În același timp, aceasta va continua să fie o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.
Vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, a declarat: „În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, propunerea noastră va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții.”
Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor.”
Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:
1. Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune: Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.
2. O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale:
3. Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil:
4. O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa:Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.
Etape următoare
Într-un spirit de transparență fără precedent, la 2 mai, Comisia Europeană a prezentat, pentru prima dată în istorie, propunerea sa pentru noul buget pe termen lung al UE, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018. În același spirit, Comisia publică astăzi, de asemenea, alocările naționale pentru politica de coeziune pentru statele membre, atât în prețurile curente, cât și în prețurile constante din 2018 (a se vedea anexa).
Un acord rapid asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sale sectoriale este esențial pentru a asigura faptul că fondurile UE vor da rezultate pe teren cât mai curând posibil.
Dacă s-ar înregistra întârzieri similare celor constatate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020, 100 000 de proiecte finanțate de UE nu ar fi lansate la timp; aceasta ar însemna că multe școli care trebuie renovate ar urma să intre în renovare mai târziu și ar presupune, de asemenea, că unele echipamente medicale ar fi livrate cu întârziere în spitale sau că micile întreprinderi ar fi forțate să își planifice investițiile fără garanțiile necesare.
Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea și continuitatea finanțării, în beneficiul tuturor.
Alocările pentru 2021 - 2027
Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România