Calea de urmat pentru consolidarea subsidiarității și proporționalității în procesul de elaborare a politicilor UE

Odată cu apropierea alegerilor europene și în contextul viitorului dezbaterii privind Europa, Comisia Europeană a prezentat ieri modificările pe care intenționează să le introducă în procesul de elaborare a politicilor UE pentru a-și concentra resursele limitate asupra unui număr mai restrâns de activități și pentru a-și îndeplini într-un mod mai eficient prioritățile politice. Comunicarea din data de 23.10.2018 privind modalitățile de consolidare a proporționalității și a subsidiarității în procesul decizional al UE urmărește, de asemenea, să dea curs recomandărilor formulate de Grupul de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”.

„Salut concluzia grupului de lucru, conform căreia UE adaugă valoare în toate domeniile în care acționează în prezent. Va veni însă un moment în care va trebui să acceptăm că nu putem continua să facem eforturi tot mai mari pentru a răspunde provocărilor în creștere cu resursele disponibile în prezent. În viitor, Comisia va trebui să își stabilească și mai clar prioritățile în ceea ce privește activitățile și resursele.”, a declarat Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil pentru o mai bună legiferare și președintele Grupului de lucru, a adăugat: „Am progresat mult în direcția unui sistem de nivel mondial privind mai buna legiferare, dar este încă loc de ameliorări. Grupul de lucru a inițiat schimbări importante în cadrul Comisiei și este în curs procesul de integrare a acestora în ADN-ul nostru instituțional. Cu toate acestea, Comisia nu este singurul actor implicat în procesul de elaborare a politicilor. Am dori ca toate părțile implicate să își asume propriile responsabilități, începând cu conferința organizată de președinția austriacă a UE luna viitoare la Bregenz.”

Comisia a stabilit modul în care principiile subsidiarității și proporționalității vor orienta activitatea viitoare și modul în care poate consolida în continuare rolul acestora în procesul de elaborare a politicilor UE. Comisia va integra, de exemplu, „grila privind subsidiaritatea” propusă de grupul de lucru în toate evaluările impactului și expunerile de motive pe care le elaborează. Grila reprezintă, de asemenea, un instrument care să orienteze într-un mod structurat analiza subsidiarității și a proporționalității. Va ușura, de asemenea, respectarea de către parlamente a termenelor pentru transmiterea avizelor lor cu privire la proiectele de propuneri și va examina modalitățile de îmbunătățire a colectării și a raportării opiniilor autorităților locale și regionale în cadrul consultărilor sale publice. Platforma REFIT, care evaluează sarcina de reglementare a legislației existente a UE, ar trebui să fie la rândul ei remodelată pentru a spori prezența autorităților locale și regionale și ar trebui să își extindă raza de acțiune pentru a examina subsidiaritatea și proporționalitatea, în plus față de accentul pus în prezent pe sarcina de reglementare. În particular, Comisia se va asigura că actele delegate și de punere în aplicare relevante vor face obiectul unei abordări sistematice în cadrul evaluărilor sale.

Conferința de la Bregenz, organizată în noiembrie de președinția austriacă, va fi ocazia în care celelalte instituții vor putea să își ia propriile angajamente de punere în aplicare a recomandărilor grupului de lucru. Propunerile formulate de Comisia Europeană în vederea conferinței de la Bregenz includ următoarele elemente:

• toate instituțiile relevante ar trebui să precizeze în mod clar dacă vor utiliza „grila privind subsidiaritatea”;
• Parlamentul European și Consiliul ar trebui să convină în privința examinării efectelor propunerilor Comisiei asupra subsidiarității și proporționalității;
• în urma unor solicitări repetate în acest sens formulate de parlamentele naționale, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să convină în privința excluderii vacanței de Crăciun și Anul Nou a parlamentelor naționale din perioada de opt săptămâni dedicată transmiterii avizelor privind proiectele legislative ale UE;
• Parlamentul European și Consiliul ar trebui să amelioreze transparența propriilor proceduri (de exemplu a trilogurilor), pentru a face să crească implicarea autorităților locale și regionale, și ar trebui să aibă în vedere implicarea acestor autorități în procedura legislativă;
• Comitetul Regiunilor ar trebui să sporească gradul de sensibilizare a membrilor săi în ceea ce privește oportunitățile de a contribui la procesul de elaborare a politicilor UE și ar trebui să creeze un centru pentru a canaliza aceste contribuții într-un mod mai eficient în cadrul procesului instituțional;
• autoritățile naționale ar trebui să examineze modalitățile de implicare mai eficientă a autorităților locale și regionale pe parcursul procedurii legislative.

Sursă: Reprezentanța Comisiei Europene în România