Un comunicat oficial arată că Comisia dorește să sprijine în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE. În acest scop și pe baza principiului solidarității, Comisia va completa în mod rapid, flexibil și direct eforturile depuse în prezent la nivel național.
Mai concret, ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.
Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde EUR din bugetul UE, din care 2,7 miliarde EUR vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane EUR prin intermediul capacității de echipamente medicale rescEU. Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative.
Astfel, Comisia va fi în măsură:
Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, Comisia va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta.
Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.
Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.
Ce acțiuni pot fi întreprinse prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență?
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență îi va permite UE să ofere un răspuns coordonat în diferitele etape ale crizei.
Acțiunile concrete vor depinde de nevoile țărilor UE. De exemplu, Comisia va depune eforturi pentru:
Alte acțiuni vor fi, de asemenea, posibile, în funcție de evoluția nevoilor statelor membre, ale spitalelor, ale medicilor și ale pacienților.
Cum va fi finanțată această acțiune?
Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.
Din acest motiv, Comisia a prezentat astăzi și un proiect de buget rectificativ, o propunere de reorganizare a unei părți a cheltuielilor UE pentru acest an în conformitate cu cele mai recente priorități, pentru a asigura:
Comisia va activa flexibilitatea restantă a bugetului actual pe termen lung – rezerve care depășesc plafoanele anuale – pentru a finanța această operațiune.
În mod evident, nevoile sunt mai mari decât bugetul de care dispuneți. Cum veți reduce acest decalaj?
Având în vedere perspectiva pe termen mediu și lung a acțiunii propuse, Comisia va explora noi modalități de a atrage finanțare. Printre acestea se numără donațiile individuale, fundațiile și chiar finanțarea participativă. Comisia caută să instituie toate modalitățile necesare pentru a permite colectarea rapidă a contribuțiilor și a donațiilor. Bugetul ar putea fi consolidat în continuare prin aceste mijloace, precum și prin noi credite bugetare în 2021, odată ce va fi instituit un buget pentru 2021 (pe baza unui acord privind CFM 2021-2027).
Cum vor fi distribuite aceste fonduri între statele membre?
Obiectivul inițiativei va fi acela de a oferi sprijin specific statelor membre și regiunilor celor mai afectate.
Având în vedere evoluția rapidă a crizei sanitare în întreaga Uniune, nu poate exista o alocare prestabilită pentru fiecare stat membru. Echipa care gestionează inițiativa va monitoriza evoluțiile în curs și va răspunde în funcție de gravitatea relativă a crizei în diferitele state membre, precum și în funcție de măsurile și instrumentele deja existente.
Comisia a început deja să colaboreze cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, pentru a cartografia necesitățile cele mai stringente ale țărilor UE și pentru a fi în măsură să direcționeze finanțarea acolo unde este nevoie. Această evaluare preliminară va servi la identificarea primelor demersuri care trebuie întreprinse și a deciziilor care trebuie adoptate. De asemenea, vor fi luate în considerare și consultările suplimentare cu statele membre și cererile specifice din partea acestora.
Cine va pune în aplicare inițiativa?
Comisia va avea un rol central în punerea în aplicare a inițiativei. În acest scop, Comisia înființează un grup operativ la care participă personal din toate departamentele sale, care va lucra, pe o bază continuă, la punerea ideilor în practică. Echipa responsabilă va include experți în următoarele domenii: gestionarea crizelor, politica în domeniul sănătății, transporturi, achizițiile publice din UE și gestiunea financiară.
Desigur, Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.
Care vor fi următoarele etape?
Astăzi, Comisia a prezentat o propunere legislativă cuprinzătoare pentru a finanța și a pune în aplicare acțiunea sa de sprijinire directă a sectoarelor sănătății din statele membre. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe această inițiativă cât mai curând posibil.
Între timp, Comisia va depune eforturi pentru a identifica și a pregăti primele acțiuni care trebuie întreprinse, astfel încât punerea în aplicare să poată începe imediat după adoptarea propunerilor legislative.
Ce alte acțiuni au fost sprijinite de bugetul UE?
UE a adoptat deja o serie de măsuri pentru a combate pandemia de coronavirus pe întreg teritoriul UE, în Balcanii de Vest și în țările din cadrul Parteneriatului estic.
Printre măsurile luate până în prezent se numără, în special, deblocarea de investiții în valoare de 37 de miliarde EUR din fondurile de coeziune ale UE pentru a le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale, să plătească medicii și să ajute întreprinderile mici și mijlocii să își plătească în continuare personalul; crearea primei capacități rescEU de echipamente medicale și finanțarea repatrierii resortisanților UE blocați în întreaga lume. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a facilitat repatrierea a 10 017 cetățeni ai UE către Europa, cu 47 de zboruri.
Cu toate acestea, amploarea și gravitatea provocării necesită un răspuns coordonat și mai solid, orientat direct către sistemele de sănătate, care se bazează pe solidaritate și care consolidează cooperarea dintre statele membre ale UE.
Inițiativa de astăzi va completa acțiunile întreprinse până în prezent și va fi coerentă cu acestea. Obiectivul acesteia va fi să completeze ceea ce fac deja autoritățile sanitare naționale, creând sinergii și utilizând în mod optim economiile de scară.
Cum funcționează capacitatea medicală rescEU?
Cine poate utiliza capacitatea strategică de active medicale critice în cadrul rescEU?
Cum veți prezenta informații cu privire la punerea în aplicare a proiectului și la modul în care sunt cheltuite fondurile?
În spiritul deplinei transparențe, Comisia va crea o secțiune specifică pe site-ul său web, unde va prezenta informații cu privire la progresele înregistrate și la etapele următoare.
Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România