Cel mai recent tablou de bord arata ca statele membre acorda mai multe ajutoare de stat pentru protectia mediului

Cel mai recent tablou de bord al Comisiei Europene privind ajutoarele de stat arată că statele membre recurg din ce în ce mai mult la posibilităţile oferite de normele UE privind ajutoarele de stat pentru a sprijini proiecte de protecţia mediului. În ultimii şapte ani, cheltuielile destinate ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului au crescut semnificativ, în parte datorită unei creşteri la nivelul reducerilor sau scutirilor de taxe de mediu. Această creştere corespunde eforturilor Comisiei de a încuraja statele membre să îşi direcţioneze mai bine ajutoarele. Odată cu noile orientări adoptate în ianuarie, prin care se oferă mai multe posibilităţi în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare de mediu, Comisia preconizează o creştere a numărului de măsuri de mediu notificate de statele membre.

Comisarul pentru concurenţă, dna Neelie Kroes, a declarat: „Este încurajator faptul că statele membre îşi concentrează ajutoarele pe măsurile de protecţie a mediului. Această tendinţă ar trebui consolidată de noile orientări privind ajutoarele pentru protecţia mediului.”

Ajutoare pentru protecţia mediului

Acest tablou de bord se concentrează asupra utilizării, de către statele membre, a ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului. În timpul perioadei de valabilitate a precedentelor orientări privind ajutoarele pentru protecţia mediului (2001-2007), Comisia a adoptat aproximativ 350 de decizii. În marea majoritate a cazurilor (98%), Comisia a considerat aceste ajutoare compatibile. În multe dintre aceste cazuri, problemele legate de concurenţă sunt rezolvate în cadrul fazei de examinare iniţială, astfel încât Comisia poate aproba proiectul fără a efectua o investigaţie mai aprofundată.

Deşi numărul noilor măsuri privind ajutoarele pentru protecţia mediului a rămas la acelaşi nivel pentru majoritatea statelor membre din 2001 până în prezent, totalul cheltuielilor pentru protecţia mediului s-a dublat între 2001 şi 2006, de la 7 miliarde euro la 14 miliarde euro. În termeni relativi, ajutoarele pentru protecţia mediului au crescut cu 50% ca proporţie din PIB.

Această medie ascunde disparităţi semnificative între statele membre. Statele membre care au acordat cele mai multe ajutoare în perioada 2004-2006 au fost Suedia (0,77% din PIB), Danemarca (0,35% din PIB) şi Germania (0,32% din PIB), urmate de Austria, Olanda şi Finlanda, care au acordat ajutoare a căror valoare depăşeşte media comunitară. Cheltuielile destinate ajutoarelor pentru protecţia mediului în Marea Britanie au reprezentat jumătate din media UE-27, în timp ce toate celelalte state membre au acordat ajutoare în valoare de mai puţin de un sfert din media UE-27, raportat la PIB (a se vedea tabelul care urmează).

Orice analiză a cheltuielilor destinate ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului trebuie să ia în considerare faptul că o mare parte din ajutoare (53%, potrivit estimărilor) constă în scutiri de la taxele de mediu - acordate industriilor mari consumatoare de energie, printre care se numără uneori mari poluatori - care au trebuit acceptate pentru a permite introducerea anumitor măsuri care se situează peste valorile minime impuse de directivele europene. Se consideră că astfel de ajutoare aduc beneficii indirecte mediului.

Recuperarea ajutoarelor ilegale şi incompatibile

Tabloul de bord arată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte recuperarea ajutoarelor ilegale şi incompatibile. La sfârşitul anului 2007, se înregistrau 49 de decizii de recuperare în curs, comparativ cu 93 la sfârşitul anului 2004 şi 60 la sfârşitul anului 2006. Suma totală a ajutoarelor care trebuie recuperate pe baza deciziilor adoptate în perioada 2000-2007 este de cel puţin 9 miliarde euro, din care au fost efectiv recuperate la sfârşitul anului 2007 aproximativ 7 miliarde euro, la care s-a adăugat o dobândă de 2,4 miliarde euro.
Prin comparaţie, în perioada 2003-2007, Comisia a aplicat amenzi pentru cazuri de cartel în valoare de aproximativ 7 miliarde euro.

Simplificarea formalităţilor administrative

Comisia şi-a îmbunătăţit procedurile interne pentru a accelera anchetele în domeniul ajutoarelor de stat. Durata medie a procedurii de examinare preliminară pentru cazurile notificate s-a redus de la 6,4 luni la 5,2 luni. În prezent, procedura de examinare preliminară de către Comisie a unui caz privind ajutoarele de stat durează în medie 1,8 luni de la primirea notificării complete. Cu toate acestea, în aproximativ 80% din cazuri, notificarea iniţială nu este completă, iar Comisia trebuie să solicite informaţii suplimentare, ceea ce duce la o prelungire a duratei medii a examinării preliminare cu mai mult de trei luni. Prin urmare, o reducere şi mai importantă a acestei perioade necesită un angajament din partea statelor membre cu privire la îmbunătăţirea calităţii şi a caracterului complet al informaţiilor transmise Comisiei.

În 2007, statele membre au reuşit să introducă peste 1 100 de măsuri privind ajutoarele fără informarea, în prealabil, a Comisiei. Aceste măsuri făceau obiectul unuia dintre regulamentele care exceptează anumite categorii de ajutoare de la obligaţia de notificare, cu condiţia ca acestea să îndeplinească anumite condiţii. Prin comparaţie, 410 astfel de măsuri au fost introduse în 2006 şi această evoluţie corespunde angajamentului Comisiei de a facilita acordarea ajutoarelor neproblematice prin regulamente de exceptare pe categorii şi de a se concentra asupra tipurilor de ajutoare ale căror efecte de denaturare a concurenţei sunt cele mai importante.

Până în iulie 2008, Comisia prevede adoptarea unui regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare, care să reunească într-un singur text cele cinci categorii de exceptare privind ajutoarele acordate IMM-urilor, ajutoarele pentru cercetare şi dezvoltare (C&D) acordate IMM-urilor, ajutoarele pentru ocuparea forţei de muncă, ajutoarele pentru formare şi ajutoarele regionale. În plus, noul regulament va permite exceptarea a trei tipuri suplimentare de ajutoare: ajutoare pentru mediu, ajutoare sub formă de capital de risc şi ajutor C&D pentru întreprinderile mari.

Tabloul de bord include, de asemenea, datele pentru 2006 pentru noile state membre, Bulgaria şi România. Tabloul de bord din toamna anului 2008 va include cifrele referitoare la cheltuielile corespunzătoare tuturor statelor membre.

Tabloul de bord este disponibil pe site-ul Europa, la următoarea adresă:
http://ec.europa.eu/comm/competition/state_aid/studies_reports/studies_reports.html

Evoluţia ponderii ajutoarelor de mediu în perioada 2001-2006

Statul membru	Cheltuielile anuale medii privind ajutoarele de mediu, 2001-2003 (milioane)	Cheltuielile anuale medii privind ajutoarele de mediu, 2004-2006 (milioane)	Ajutoare de mediu ca procentaj din PIB, 2004-2006	Evoluţia ajutoarelor de mediu ca procentaj din PIB în perioadele 2001-2003 şi 2004-2006, exprimată ca diferenţă de puncte procentuale
Suedia	400	2286	0,77%	+ 0,62
Danemarca	701	749	0,35%	0,00
Germania	5213	7294	0,32%	+ 0,08
Austria	160	361	0,14%	+ 0,08
Olanda	460	742	0,14%	+ 0,05
Finlanda	131	216	0,13%	+ 0,05
UE-27	8453	13365	0,12%	+ 0,04
Marea Britanie	890	1203	0,06%	+ 0,02
Slovenia	35	16	0,05%	- 0,08
Belgia	15	87	0,03%	+ 0,02
Republica Cehă	49	25	0,02%	- 0,03
Lituania	-	4	0,02%	+ 0,02
Spania	60	151	0,02%	+ 0,01
Ungaria	28	8	0,01%	- 0,03
Grecia	5	17	0,01%	+ 0,01
Cipru	2	1	0,01%	- 0,01
Luxemburg	0	2	0,01%	+ 0,01
Franţa	172	102	0,01%	0,00
România	12	9	0,01%	0,00
Italia	67	72	0,00%	0,00
Letonia	-	1	0,00%	0,00
Polonia	50	10	0,00%	- 0,02
Estonia	1	0	0,00%	- 0,01
Irlanda	3	6	0,00%	0,00
Portugalia	1	1	0,00%	0,00
Slovacia	-	0	0,00%	0,00
Bulgaria	3	0	0,00%	- 0,01
Malta	-	-	-	-

Notă: Statele membre sunt clasate în ordine descrescătoare în funcţie de nivelul ajutoarelor de mediu ca procentaj din PIB. Datele furnizate de România şi Bulgaria în prima coloană corespund perioadei 2002-2003. În Germania şi Suedia, scutirile de taxe reprezintă o parte importantă din totalul ajutoarelor de mediu. În Suedia, o reducere a taxei de CO2 în favoarea industriei, precum şi o exonerare a taxei energetice pe electricitate (C 42/2003 JO L 165 din 25 iunie 2005, N 156/2004, JO C 137 din 4 iunie 2005, N 588/2005, JO C 72 din 24 martie 2006) au dus la o creştere remarcabilă a cheltuielilor de ajutor începând din 2003. În Germania, cheltuielile au crescut în mod constant în urma introducerii, în 2002, a unei măsuri care prelungea mai multe scutiri de la impozitarea germană pe electricitate şi uleiuri minerale (N 449/2001, JOC 137 din 8 iunie 2002).
Sursa: Comisia Europeana