Comisia a publicat ieri, 11 iunie, rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020, care monitorizează performanțele digitale globale din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. Indicele DESI pentru anul acesta arată că s-au înregistrat progrese în toate statele membre și în toate domeniile-cheie evaluate în cadrul indicelui.
Întrucât pandemia a avut un impact semnificativ asupra fiecăreia dintre cele cinci dimensiuni urmărite de indicele DESI, constatările din 2020 trebuie interpretate ținând cont de numeroasele măsuri luate de Comisie și de statele membre pentru a gestiona criza și a sprijini redresarea. Statele membre au luat măsuri pentru a reduce la minimum contagiunea și a susține sistemele de sănătate, de exemplu, prin introducerea de aplicații și platforme pentru facilitarea telemedicinei și coordonarea resurselor medicale. Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri, printre care emiterea unei recomandări privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special cu privire la aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate în cadrul aplicațiilor de depistare a contactelor. La cererea Comisiei, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a început să monitorizeze traficul pe internet pentru a evita congestionarea.
Situația României
Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani, conform raportului. România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate ocupând locul 11, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane.
49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se astfel pe locul 5 în UE. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare, România înregistrând în continuare cel mai scăzut nivel de Utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre, ceea ce corespunde cu cel mai scăzut nivel de competențe digitale elementare în toată țara.
România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții TIC, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toți absolvenții (media UE: 3,6%); cu toate acestea, în ceea ce privește Serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE și se situează pe locul 27 în ceea ce privește Integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, acest lucru fiind pus în baza faptului că România nu are o strategie națională de transformare digitală pentru întreprinderi, conform raportului.
În ceea ce privește Capitalul uman, nivelurile competențelor digitale cel puțin elementare și al competențelor cel puțin elementare în materie de software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE.
Descarcă Raportul pentru România.
Antonia Anton,
Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România
| Documente |
|---|
| România DESI 2020.pdf |
fonduri-structurale.ro © 2006-2024. Toate drepturile rezervate.
fonduri-structurale.ro este o publicație națională de referință în domeniul finanțărilor și folosește poze și informații despre proiecte de succes de pe site-ul www.europa.eu cu acceptul Comisiei Europene.
fonduri-structurale.ro este un proiect al Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG.
