Ieri, 8 iunie, Comisia a propus un buget anual al UE pe 2022 în valoare de 167,8 miliarde euro, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 143,5 miliarde euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU. Capacitatea combinată a acestor două instrumente va mobiliza investiții semnificative menite să stimuleze redresarea economică, să protejeze durabilitatea și să creeze locuri de muncă. Se va acorda prioritate cheltuielilor legate de tranziția verde și digitală pentru a se asigura că Europa devine mai rezilientă și este pregătită pentru viitor.
Proiectul de buget pe 2022, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, direcționează fonduri către domeniile în care acestea pot avea cel mai mare impact, în funcție de nevoile cele mai importante în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume.
Fondurile vor contribui la reconstrucția și modernizarea Uniunii, prin încurajarea tranziției verzi și digitale, prin crearea de locuri de muncă și prin consolidarea rolului Europei în lume.
Bugetul reflectă prioritățile politice ale UE, care sunt relevante pentru asigurarea unei redresări durabile. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente):
- 118,4 miliarde euro sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și a face economiile și societățile din UE mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranziției verzi și digitale;
- 53,0 miliarde euro politicii agricole comune și 972 de milioane euro Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) ar putea primi încă 5,7 miliarde euro din instrumentul NextGenerationEU;
- 36,5 miliarde euro pentru dezvoltare regională și coeziune, la care se adaugă 10,8 miliarde euro din instrumentul NextGenerationEU în cadrul REACT-EU pentru a sprijini răspunsul în situații de criză și repararea daunelor provocate de criză;
- 14,8 miliarde euro pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor noastre în lume, din care 12,5 miliarde euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa în lume (IVCDCI – Europa în lume) și 1,6 miliarde euro pentru ajutor umanitar (HUMA);
- 13,1 miliarde euro pentru cercetare și inovare, din care 12,2 miliarde EUR pentru programul emblematic de cercetare al Uniunii – Orizont Europa. Acesta ar putea primi încă 1,8 miliarde euro din instrumentul NextGenerationEU;
- 5,5 miliarde euro pentru investiții strategice europene, din care 1,2 miliarde euro pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,8 miliarde euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,2 miliarde euro pentru programul Europa digitală în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar putea primi încă 1,8 miliarde euro din instrumentul NextGenerationEU;
- 4,7 miliarde euro pentru componenta „Capitalul uman, coeziune socială și valori”, din care 3,4 miliarde euro pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni, 401 milioane EUR pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 250 de milioane euro pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor;
- 2,1 miliarde europentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
- 1,9 miliarde euro pentru mediu și politici climatice, din care 708 milioane euro pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,2 miliarde euro pentru Fondul pentru o tranziție justă în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar putea primi încă 4,3 miliarde euro din instrumentul NextGenerationEU;
- 1,9 miliarde euro pentru protejarea frontierelor, din care 780 de milioane EUR pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) și 758 de milioane euro pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
- 1,9 miliarde euro pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să îndeplinească cerințele procesului de aderare la Uniune, în principal prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III);
- 1,3 miliarde euro pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,1 miliarde euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;
- 1,2 miliarde euro pentru abordarea provocărilor în materie de apărare și securitate comună, din care 950 de milioane euro pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA) și 232 de milioane euro pentru sprijinirea mobilității militare;
- 905 milioane euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 584 de milioane euro pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane euro pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;
- 789 de milioane euro pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 95 de milioane euro pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată trimite rapid asistență operațională în caz de criză. RescEU ar putea primi încă 680 de milioane euro din instrumentul NextGenerationEU;
- 600 de milioane euro pentru securitate, din care 227 de milioane euro pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
Proiectul de buget pe 2022 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, și urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete. Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi consacrată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.
Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România
