În vederea sprijinirii acţiunilor lansate de Comisia Europeană, la începutul anului 2007, Comunicarea COM(2007)23 – Programul de acţiune pentru reducerea sarcinilor administrative în Uniunea Europeană, Guvernul a adoptat în şedinţa de ieri, Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008-2013.
Strategia îşi propune cu prioritate îmbunătăţirea calităţii şi simplificarea reglementărilor naţionale la nivelul administraţiei publice centrale, în vederea creşterii competitivităţii economiei şi a creării de noi locuri de muncă şi va cuprinde două procese:
- Prima etapă urmăreşte susţinerea mediului de afaceri, în vederea creşterii competitivităţii, având, însă, un impact pozitiv şi asupra cetăţenilor. Ea va fi coordonată de către SGG în parteneriat cu alte instituţii de la nivel central.
- Cea de-a doua etapă consacrată în mod special cetăţenilor va fi coordonată de către MIRA. Ea vizează reducerea sarcinilor administrative şi simplificarea procedurilor ce sunt impuse cetăţenilor în relaţia cu administraţia şi reducerea costurilor suportate atât de cetăţean în calitate de utilizator al serviciilor publice, cât şi de administraţie.
Scopul strategiei este acela de a crea un cadru de reglementare care să favorizeze dezvoltarea economică.
Principalele obiective ale strategiei sunt:
- Îmbunătăţirea evaluării impactului reglementărilor şi a activităţii de consultare;
- Reducerea sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri;
- Facilitarea interacţiunii dintre sectorul economic şi administraţia publică centrală;
- Îmbunătăţirea procesului de reglementare la nivelul agenţiilor şi autorităţilor de reglementare şi control;
- Simplificarea legislaţiei naţionale;
- Aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare.
În ceea ce priveşte obiectivul îmbunătăţirii evaluării impactului reglementărilor şi a activităţii de consultare se are în vedere îmbunătăţirea procesului de evaluare preliminară a impactului şi îmbunătăţirea procesului de consultare şi dialog social.
În acest scop vor fi întreprinse următoarele acţiuni:
- Introducerea analizei de impact aprofundate pentru documentele de politici publice şi acte normative;
- Elaborarea de metodologii de evaluare ex-ante a impactului reglementărilor-abordare sectorială (mediu, economic, social, educaţie, etc.);
- Introducerea măsurării ex-ante a costurilor administrative;
- Dezvoltarea sistemului de monitorizare şi evaluare ex-post a impactului reglementărilor;
- Modificarea Legii nr. 52/2003 în sensul instituirii obligaţiei pentru instituţiile administraţiei publice de a argumenta public deciziile de a lua sau nu în considerare propunerile şi recomandările făcute de către persoanele interesate;
- Elaborarea ghidului de bune practici privind procesul de consultare pentru ONG-uri şi alte persoane interesate;
- Elaborarea ghidului de bune practici privind procesul de consultare pentru instituţiile administraţiei publice;
- Introducerea la nivel central a unor programe de identificare şi promovare de bune practici;
- Iniţierea unor proiecte pilot care să pună în aplicare bune practici din România şi din alte state membre ale Uniunii Europene sau din afara acesteia;
- Schimburi de experienţe între instituţiile administraţiei publice centrale din România şi cele ale altor state membre ale UE.
Instituţia care coordonează şi monitorizează eforturile naţionale în ceea ce priveşte implementarea acestui obiectiv este SGG.
În ceea ce priveşte obiectivul reducerii sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri, vor fi abordate următoarele direcţii de acţiune:
- Stabilirea unui procent naţional de reducere a sarcinilor administrative;
- Dezvoltarea unei metodologii generale de aplicare a modelului costului standard (MCS) pe baza a două domenii pilot: fiscalitate şi sănătate publică;
- Organizarea de cursuri de formare a funcţionarilor administraţiei publice centrale în aplicarea MCS;
- Extinderea utilizării MCS la nivelul tuturor ministerelor;
- Realizarea propunerilor de reducere a sarcinilor administrative cu ajutorul estimărilor realizate prin aplicarea MCS la nivelul administraţiei centrale şi introducerea lor în planul de reducere a sarcinilor administrative din 2010;
- Centralizarea şi monitorizarea implementării planurilor de reducere a sarcinilor administrative.
Instituţiile care coordonează şi monitorizează eforturile naţionale în ceea ce priveşte implementarea acestui obiectiv sunt SGG, Comisia Naţională de Prognoză şi Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, respectiv Direcţia Generală Mediu de Afaceri şi Profesii Liberale.
În ceea ce priveşte obiectivul facilitării interacţiunii dintre sectorul economic şi administraţia publică centrală, se are în vedere colaborarea atât cu reprezentanţii mediului de afaceri, în scopul identificării procedurilor cu impactul cel mai împovărător, cât şi cu instituţiile centrale cu rol de reglementare, în scopul realizării procesului de eliminare şi simplificare a procedurilor administrative.
Realizarea facilitării interacţiunii dintre sectorul economic şi administraţia publică centrală presupune:
- Identificarea avizelor/autorizaţiilor/permiselor/licenţelor emise la nivel central, pe domenii şi instituţii responsabile;
- Analiza procedurilor administrative (suprapuneri, cerinţe disproporţionate în raport cu obiectivele propuse);
- Consultarea mediului de afaceri în scopul identificării avizelor/autorizaţiilor/permiselor/licenţelor celor mai împovărătoare;
- Formularea propunerilor de eliminare şi asumarea lor de către autorităţile cu rol de reglementare implicate;
- Implementarea „Biroului Unic”, în concordanţă cu recomandările UE.
Instituţia care coordonează şi monitorizează eforturile naţionale în materie este Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, respectiv Direcţia Generală Mediu de Afaceri şi Profesii Liberale.
În ceea ce priveşte obiectivul îmbunătăţirii procesului de reglementare la nivelul agenţiilor şi autorităţilor de reglementare şi control se are în vedere creşterea calităţii actului de guvernare prin modernizarea agenţiilor şi autorităţilor de reglementare şi control.
Măsurile preconizate de prezenta strategie sunt următoarele:
- Elaborarea unei analize funcţionale independente a agenţiilor şi autorităţilor de reglementare şi control;
- Elaborarea unui plan de acţiune cu etapele de reformă necesare pe baza analizei funcţionale şi a studiului de evaluare;
- Asumarea şi implementarea propunerilor de îmbunătăţire a activităţii şi structurii organizatorice a agenţiilor şi autorităţilor de reglementare şi control;
- Monitorizarea implementării planului de reformă.
Instituţia care coordonează şi monitorizează eforturile naţionale în ceea ce priveşte implementarea acestui obiectiv este SGG care va colabora cu Cancelaria Primului-ministru şi ministerele, astfel încât să se creeze condiţiile necesare realizării unui studiu independent cu privire la agenţiile şi autorităţile de reglementare şi control.
În ceea ce priveşte obiectivul simplificării legislaţiei naţionale, fiecare instituţie a administraţiei publice centrale, în colaborare şi consultare cu SGG şi Consiliul Legislativ, va analiza legislaţia existentă şi, ulterior, va identifica şi formula măsuri de simplificare a legislaţiei. Ministerul Justiţiei va sprijini acest obiectiv prin puncte de vedere asupra unor aspecte punctuale. Astfel, sunt urmărite următoarele aspecte:
- Analizarea legislaţiei existente: reducerea semnificativă a masei legislative, prin diminuarea numărului de acte normative, evitându-se paralelismele atât în cadrul unui act normativ, cât şi în ansamblul sistemului legislaţiei active, asanarea legislaţiei active, prin abrogarea dispoziţiilor legale căzute în desuetudine sau care conţin prevederi contradictoriu cu reglementarea preconizată, stabilitatea legislativă, prin diminuarea numărului de schimbări ce nu sunt necesare în contextul legislaţiei active, asigurarea unităţii şi a unicităţii reglementării în cadrul actelor normative ce privesc aceleaşi domenii ale legislaţiei active, facilitarea identificării, înţelegerii, interpretării şi aplicării rapide şi corecte a actelor normative;
- Formularea şi implementarea măsurilor de simplificare a legislaţiei.
În ceea ce priveşte obiectivul aplicării efective a legislaţiei comunitare
este necesară întărirea capacităţii Departamentului pentru Afaceri Europene, dar şi a celorlalte structuri ale administraţiei publice centrale, în ceea ce priveşte formularea poziţiilor asupra reglementărilor comunitare. În acest sens, se impun următoarele direcţii de acţiune:
- Elaborarea unei metodologii privind transpunerea şi notificarea către Comisia Comunităţilor Europene a măsurilor naţionale de transpunere. Metodologia va stabili o serie de măsuri pe care trebuie să le realizeze instituţiile administraţiei publice centrale cu atribuţii de reglementare.
- Monitorizarea transpunerii directivelor comunitare, prin elaborarea lunară a Planului naţional privind transpunerea directivelor şi notificarea măsurilor naţionale de transpunere şi prezentare acestuia Guvernului;
- Elaborarea unui raport privind procesul de transpunere şi notificare;
- Elaborarea unei metodologii privind asigurarea cadrului juridic necesar aplicării directe a regulamentelor comunitare şi elaborarea unui raport în acest sens;
- Definitivarea cadrului instituţional în vederea asigurării aplicării directe a regulamentelor comunitare;
- Organizarea unor acţiuni pentru promovarea mecanismului SOLVIT, sub formă de conferinţe, seminarii, reuniuni, astfel încât să se reducă numărul de sesizări adresate centrului SOLVIT România care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi soluţionate în acest mod;
- Elaborarea şi prezentarea de statistici cu privire la cererile gestionate prin intermediul mecanismului SOLVIT;
- Elaborarea de rapoarte privind acţiunile derulate în contextul prevenirii şi soluţionării problemelor legate de aplicarea dreptului comunitar.
Perioada de implementare a măsurilor prezentei strategii este 2008-2013.
Informaţii de background:
Strategia a fost elaborată la iniţiativa Secretariatului General al Guvernului şi a Departamentului pentru Afaceri Europene în cadrul grupului de lucru interministerial pentru o reglementare mai bună, constituit în februarie 2007 şi presupune colaborarea tuturor instituţiilor implicate. Eforturile României în direcţia îmbunătăţirii relaţiei cu utilizatorii serviciilor publice au demarat în anul 2005. Proiectele implementate au vizat atât reducerea numărului de proceduri administrative impuse de către autorităţi, cât şi introducerea unor standarde minime privind calitatea reglementărilor.
Sursa: Guvernul Romaniei
