UE a adoptat noi masuri pentru simplificarea gestiunii fondurilor structurale si de coeziune

Pe 24 iunie 2010, UE a adoptat noi masuri in vederea simplificarii normelor de gestiune a fondurilor structurale si de coeziune. Modificarile ar trebui sa contribuie la facilitarea accesului la fonduri si sa accelereze fluxurile de investitii intr-o perioada in care bugetele publice se afla sub presiune. In cadrul masurilor de combatere a crizei se vor acorda anumitor state membre avansuri suplimentare in valoare totala de 775 milioane EUR in scopul rezolvarii problemelor imediate in ceea ce priveste fluxul de trezorerie.

Johannes Hahn, comisarul UE pentru politica regionala, a facut urmatoarea declaratie: „Criza a stirbit increderea intreprinderilor, a marit numarul de someri si exercita o presiune considerabila asupra finantelor publice. Aceste masuri ar trebui sa contribuie atat la rezolvarea problemelor de lichiditati, cat si la reducerea nivelului de birocratie astfel incat fondurile sa fie mai accesibile. Accelerarea punerii in aplicare efective a proiectelor pe teren va da o mana de ajutor economiilor nationale si regionale in aceasta perioada de criza.”

Printre noile masuri-cheie se numara urmatoarele:

• introducerea unui plafon unic de 50 milioane euro cu caracter general, destinat tuturor tipurilor de proiecte majore care solicita aprobarea Comisiei: noul prag uniform va permite proiectelor de dimensiuni mai reduse privind mediul inconjurator sa fie aprobate numai de statele membre, ceea ce le va oferi posibilitatea de a demara mai repede;

• posibilitatea de a finanta proiecte majore prin intermediul mai multor programe: de exemplu construirea unui tronson important de autostrada care traverseaza diferite regiuni poate acum sa fie cofinantat de mai multe programe regionale. Normele anterioare nu permiteau acest lucru;

• simplificarea procedurii de revizuire a programelor in vederea unei adaptari mai rapide la provocarile actuale;

• intensificarea utilizarii instrumentelor de inginerie financiara: posibilitatea de a crea sisteme de imprumut pentru a stimula cheltuielile in domeniul eficientei energetice si al energiilor regenerabile la nivelul locuintelor;

• diminuarea obligatiei de a mentine investitiile: in momentul de fata, aceste norme vor fi aplicate numai acolo unde este cazul, in cadrul proiectelor precum cele din sectorul infrastructurii si al investitiilor productive. Nu se vor aplica in cazul intreprinderilor care dau faliment in mod involuntar. In ceea ce priveste operatiunile de tip FSE, aceste masuri se aliniaza, de asemenea, la normele privind ajutoarele de stat;

• simplificarea normelor privind proiectele „generatoare de venituri” (de exemplu autostrazile cu plata sau proiecte care implica inchirierea sau vanzarea de terenuri): pentru a reduce sarcina administrativa a statelor membre, veniturile vor fi in prezent monitorizate numai pana la incheierea programului respectiv.

• orientarea unor avansuri suplimentare in valoare de 775 milioane euro (4% din FSE si 2% din Fondul de coeziune) catre state membre care au primit un imprumut in cadrul sistemului FMI al balantei de plati sau care au inregistrat o scadere mai mare de 10% a PIB: aplicarea acestor doua criterii priveste Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria si Romania;

• amanarea aplicarii regulilor de „dezangajare a fondurilor N+2”: conform regulii N+2, daca fondurile alocate in 2007 nu au fost cheltuite pana la sfarsitul anului 2009, acestea se intorc automat la bugetul UE. Modificarile vor permite ca fondurile angajate pentru 2007 sa fie cheltuite de-a lungul unei perioade mai indelungate. Acest lucru va evita pierderi de aproximativ 220 milioane euro (125 milioane euro pentru Spania, 56 milioane euro pentru Italia, 9 milioane euro pentru Regatul Unit, 6 milioane euro pentru Germania, 4 milioane euro pentru Tarile de Jos si 20 milioane euro pentru proiecte de cooperare intre mai multe tari).