Finantarea agriculturii, incotro? Accesul la fonduri europene si credite bancare ramane dificil pentru fermierii romani

Desi rata de absorbtie a fondurilor europene disponibile prin PNDR este semnificativ mai mare (peste 60%) decat absorbtia inregistrata pe programele finantate din fonduri structurale (aproximativ 27%), resursele de care dispun fermierii romani raman insuficiente in raport cu nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Accesul la finantare a fost, de altfel, principalul subiect abordat astazi in cadrul conferintei "Iarna fierbinte a agriculturii romanesti". Evenimentul a fost organizat de Agrostandard si s-a bucurat de prezenta reprezentantilor MADR, APDRP, precum si ai principalelor asociatii ale producatorilor agricoli din Romania.

“Fondurile europene pentru agricultura sunt greu de obtinut. Cata vreme noi nu avem o strategie pe termen mediu si lung, nu putem valorifica aceasta resursa extraordinara (n.r. terenul agricol)”, a declarat Bogdan Buzescu, presedintele Confederatiei Asociatiilor Taranesti din Romania (CATAR).

Printre cauzele accesului dificil la finantarea disponibila prin PNDR se numara, in opinia organizatiilor profesionale din domeniul agricol, reticenta bancilor de a credita micii producatori, precum si cuantumul mare al garantiilor cerute pentru credite. In opinia lui Bogdan Buzescu, aceasta problema poate fi rezolvata prin adoptarea si implementarea la nivel national a unei strategii de sprijinire a agricultorilor si in special a fermelor mici, familiale, care sa prevada masuri de facilitare a accesului la creditare.

“Finantarea europeana, complementata de finantarea nationala, are nevoie de sprijin bancar. Daca nu facem o strategie comuna, nationala, fermele mici nu vor accesa fondurile bancilor, prin urmare nu vor accesa fondurile europene, prin urmare vor plati la fondul mutual degeaba pentru ca nu vor avea productie…si iata inca o perioada de programare in care nu vom atrage fonduri”, a adaugat Bogdan Buzescu.

O posibila solutie a fost propusa chiar de Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri si turism: acordarea de catre CEC, institutie bancara la care statul este actionar unic, a unor credite cu dobanda preferentiala pentru IMM-uri, inclusiv pentru cele din sectorul agricol. In acest mod, s-ar evita perpetuarea unei concurente apreciate de asociatiile de producatori agricoli ca neloiala, intre fermierii romani si cei straini, in situatia in care cei din urma pot contracta credite la dobanzi mult mai mici decat ofera, in prezent, bancile din Romania.

Insuficienta finantarii pentru sectorul agricol a fost evidentiata si de secretarul de stat in MADR, Achim Irimescu. Conform acestuia, din alocarea de circa 8 miliarde de euro disponibila in perioada 2014-2020 prin PNDR, doar 2.5 miliarde vor fi destinate proiectelor de investitii in agricultura si tinerilor fermieri, restul banilor urmand sa fie alocati masurilor de agromediu si proiectelor de infrastructura rurala.

Totodata, a subliniat Irimescu, este nevoie de un management mai eficient al surselor de finantare. “Daca continuam sa numim directori pe tot felul de criterii, daca ajung in functii oameni care nu au nimic de-a face cu calitatea de manageri, nu ne putem astepta ca situatia sa se imbunatateasca. Pentru a avea o functie in MADR nu trebuie sa fii neaparat un agronom, ci un manager foarte bun”, a adaugat secretarul de stat.

Nu in ultimul rand, evenimentul a adus in discutie importanta comunitatii rurale ca si resursa strategica pentru Romania si chiar pentru UE, in conditiile in care aproape jumatate din populatia tarii locuieste si lucreaza in mediul rural. In acest context, reprezentantii organizatiilor prezente la eveniment - CATAR, Alianta ROPAC, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Organizatia Profesionala Agroecologia - au solicitat MADR sa se adrezeze Comisiei Europene in vederea prelungirii restrictiilor privind achizitionarea de terenuri agricole de catre cetateni straini.

Anamaria Ravar,
www.fonduri-structurale.ro