Pentru a proteja banii contribuabililor, Comisia propune consolidarea utilizarii dreptului penal impotriva persoanelor care comit fraude

Utilizarea inadecvata a fondurilor UE in scopul comiterii de infractiuni pericliteaza realizarea obiectivelor UE de a crea locuri de munca, de a stimula cresterea economica si de a imbunatati conditiile de trai. In situatia in care in intreaga UE se exercita presiuni asupra finantelor publice, fiecare euro conteaza. Prin urmare, Comisia Europeana propune noi norme pentru a combate, prin intermediul dreptului penal, fraudele care aduc atingere bugetului UE, astfel incat banii contribuabililor sa fie protejati mai bine. Directiva creeaza un cadru mai armonizat de urmarire si sanctionare a infractiunilor penale la adresa bugetului UE, astfel incat infractorii sa nu mai poata exploata diferentele dintre sistemele juridice nationale. Aceasta introduce definitii comune ale infractiunilor la adresa bugetului UE, prevede sanctiuni minime, inclusiv detentia in cazul infractiunilor grave, si instituie un cadru comun si uniform in ceea ce priveste termenele in care o infractiune poate fi cercetata si urmarita penal (si anume termenele de prescriptie). Acest lucru va contribui la descurajarea potentialilor autori ai fraudelor, la cresterea eficacitatii actiunilor in justitie la nivel national si va permite recuperarea mai usoara a fondurilor pierdute.

Vicepresedintele Comisiei, doamna Viviane Reding, comisar al UE pentru justitie, a afirmat: „Banii UE nu trebuie sa intre in buzunarele infractorilor. Este esential sa instituim norme de drept penal la cel mai ridicat standard pentru a proteja banii contribuabililor nostri. Obiectivul vizat este clar: garantarea faptului ca fraudele impotriva bugetului UE nu raman nepedepsite, facand astfel posibila economisirea banilor contribuabililor. Propunerea pe care o prezentam astazi va contribui la depasirea multitudinii actuale de dispozitii ale UE in materie de drept penal, in contextul in care, in unele state membre, o anumita infractiune este pedepsita cu inchisoarea, in timp ce in alte state membre, pentru aceeasi infractiune, nu se ia nicio masura.”

Algirdas Šemeta, comisarul responsabil cu masurile antifrauda, a declarat: „Strategia actuala privind protectia fondurilor UE la nivel european este extrem de neuniforma. Autorii fraudelor nu ar trebui sa poata profita de locatia lor geografica pentru a se sustrage urmaririi si sanctiunilor penale. Banii contribuabililor europeni trebuie sa fie protejati cu fermitate in toate statele membre. Propunerea de astazi reprezinta un pas important in aceasta directie.”

In prezent, exista o mare varietate de abordari in ceea ce priveste protejarea fondurilor UE in statele membre. Interpretarea notiunii de „frauda” la adresa bugetului UE variaza de la o tara la alta, intocmai ca si sanctiunile prevazute in acest sens. Iata un exemplu: in Uniunea Europeana, nivelul sanctiunilor in cazul comiterii unei fraude variaza de la absenta oricarei sanctiuni obligatorii la 12 ani de inchisoare. De asemenea, termenele in care este posibila efectuarea de investigatii si urmarirea penala a infractiunilor difera foarte mult, osciland intre 1 an si 12 ani.

Pentru a solutiona aceasta problema, propunerea prezentata defineste infractiuni precum frauda sau infractiunile conexe, cum ar fi coruptia, deturnarile de fonduri, spalarea de bani sau obstructionarea procedurilor de achizitii publice la adresa bugetului UE. Aceste definitii comune vor contribui la garantarea unei aplicari uniforme a normelor de catre autoritatile judiciare din intreaga UE, in timp ce rata condamnarilor in ceea ce priveste cazurile de frauda depistate in statele membre in cadrul executiei bugetului UE variaza de la 14 % la 80 %, in functie de statul membru vizat (media UE este de 41 %).

Propunerea prezentata de Comisie prevede o sanctiune minima de sase luni de inchisoare pentru infractiunile grave. Pentru a contribui la recuperarea fondurilor, se dispune confiscarea produselor acestor infractiuni.

Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene