POSDRU: Cashflow-ul, comunicarea deficitară și sustenabilitatea proiectelor - printre problemele întâmpinate de beneficiarii axei 3.1. și 6.1.

Asociația „Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă” a organizat miercuri, 22 iunie masa rotundă „Bune practici și dificultăți în implementarea proiectelor cofinanțate prin POSDRU în perioada 2014 – 2015”, unde au participat oficiali ai Ministerului Fondurilor Europene. Dezbaterea a urmărit identificarea dificultăților cu care s-au confruntat beneficiarii proiectelor finanțate prin POSDRU 2007 – 2013, 3.1. și 6.1, în mod specific pe componenta de implementare a schemelor de minimis pentru firme for-profit și organizații non-profit, în vederea transferului de bune practici și soluții către proiectele finanțate prin POCU.

Printre problemele care au fost supuse dezbaterii de către beneficiarii de proiecte 3.1. și 6.1. se numără:

• Problema cashflow-ului prin întârzierea în procesarea cererilor de plată/ rambursare și a ridicării clauzelor suspensive/ aprobării actelor adiționale.
• Timpul mult prea scurt pentru implementarea proiectelor.
• Presiunea financiară pusă asupra start-up-urilor (beneficiarii schemelor de minimis) și insuficiența banilor pentru a achita la zi toate taxele către stat.
• Comunicarea deficitară cu organismele intermediare și incompatibilitatea între deciziile acestora.
• Neclaritatea și interpreabilitatea ghidurilor și a instrucțiunilor, precum și a aplicării retroactive a celor din urmă.
• Nesustenabilitatea incubatoarelor înființate prin axa 3.1. și lisa unei structuri și a unor servicii clare care să asigure funcționalitatea acestora
• Birocratizarea excesivă și raportările multiple care nu fac altceva  decât să îngreuneze procesul de implementare.

Pentru îmbunătățirea implementării viitoarelor programe POCU au fost făcute următoarele recomandări care răspund la problemele de mai sus:

• Aministie fiscală pentru beneficiarii fondurilor europene în ceea ce privește dobânzile, penalitățile și amenzile acumulate ca a urmare a întârzierii plății acestora;
• Creșterea cuantumului prefinanțării la 40% sau acordarea în 2 tranșe;
• Introducerea unor facilități fiscale privind impozitarea salariilor pentru primele 12 luni de funcționare ale start—up-urilor;
• Identificarea unor soluții alternative pentru finanțarea tinerilor antreprenori. Un exemplu în acest sens ar putea fi dschiderea de linii de microcreditare pentru prima firmă.
• Elaborarea unor ghiduri clare, care să nu lase loc de interpretări și care să fie analizate și evaluate în prealabil de mai multe persoanea vizate pentru asigurarea clarității termenilor și regulilor;
• Stabilirea unor tipuri de servicii și a unei structuri pe care incubatoarele să le asigure antreprenorilor pentru dezvoltarea start-up-urilor;
• Întărirea controlului pe calitate și nu pe raportare;
• Introducerea în ghid a angajării cheltuielilor pentru contractele de management și financiar până la finalizarea execuției proiectului (2-3 luni după terminarea proiectului pentru a răspunde diverselor solicitări venite din partea organismelor intermediare.

Rezultatele dezbaterii vor fi înaintate Ministerului Fondurilor Europene în vederea îmbunătățirii mecanismului de gestionare ale fondurilor. Întreaga sinteză a mesei rotunde poate fi consultată aici.

Sursa: Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă