Consiliul European îndeamnă Comisia să urgenteze planul instituirii unui Fond de redresare economică. România susține demersul
Miercuri, 23 aprilie 2020, a avut loc cea de-a patra videoconferință a Consiliului European pe fontul crizei de COVID-19, fiind urmată de declarațiile comune ale președintelui Consiliului, Charles Michel, alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În cadrul videoconferinței, discuțiile au stat la baza recunoașterii progreselor înregistrate pe diversele dimensiuni ale răspunsului european la pandemie, aprobarea acordului referitor la trei plase de siguranță importante, pentru lucrători, întreprinderi și state, care constituie împreună un pachet în valoare de 540 miliarde EUR ce va putea deveni operațional de la 1 iunie 2020, dar mai ales, necesitatea de instituire urgentă a unui Fond de redresare economică.
„Acest fond ar trebui să aibă o capacitate suficientă, să fie orientat către sectoarele și zonele geografice cele mai afectate din Europa și să fie dedicat combaterii acestei crize fără precedent.
Prin urmare, am încredințat Comisiei sarcina de a analiza nevoile exacte și de a prezenta urgent o propunere proporțională cu dimensiunea provocării cu care ne confruntăm. Propunerea Comisiei ar trebui să clarifice legătura cu CFM, care, în orice caz, va trebui să fie ajustat pentru a face față crizei actuale și consecințelor acesteia.
Ne menținem angajamentul de a oferi impulsul necesar lucrărilor referitoare la fondul de redresare, precum și la CFM, astfel încât să se poată ajunge cât mai curând posibil la un acord echilibrat cu privire la ambele chestiuni”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat referior la solicitarea liderilor europenei de instituire a unui fond de redresare economică:
„Sunt foarte fericită că liderii au însărcinat Comisia să modeleze un răspuns colectiv la criză. Într-adevăr, vom efectua o evaluare minuțioasă a impactului crizei asupra economiei europene, asupra statelor noastre membre, dar, cu siguranță, și asupra unor sectoare specifice.
Știm cu siguranță că PIB-ul va scădea peste tot, dar va scădea mult mai brusc în unele state membre decât în altele și, cu siguranță, vor exista mai multe daune aduse anumitor sectoare, cum ar fi, de exemplu, turismul, decât în cazul altora. Știm, de asemenea, că impactul fiscal al crizei diferă semnificativ, deoarece unele state membre sunt în măsură să ofere sprijin bugetar mult mai direct economiilor lor decât altele.
Până în ziua de azi, ajutorul de stat se ridică la aproape 1,8 trilioane de euro. Există însă diferențe uriașe în ceea ce privește ajutorul de stat acordat de statele noastre membre și acest lucru este legat și de spațiul financiar pe care îl au. Această diferență va avea efecte masive asupra «câmpului de joc», cu excepția cazului în care contra-balansăm acest lucru.”
Repararea daunelor provocate de criză, apoi construirea unei rezistențe comune
„Răspunsul pe care va trebui să-l oferim trebuie să fie mai întâi legat de repararea daunelor de criză ca apoi să genereze recuperare, să construim rezistență și să ne ghidăm economiile pe calea tranzițiilor ecologice și digitale într-o manieră corectă.”
Următorul CFM – buget pentru relansarea economiilor post-coronavirus
„Sunt convinsă că există un singur instrument care poate oferi aceste nevoi și acesta este bugetul european, în mod clar legat de Fondul de redresare. Bugetul este testat în timp, toată lumea îl cunoaște, este de încredere de către toate statele membre și este conceput în sine pentru investiții, coeziune și convergență. Prin urmare, mă bucur că statele membre și-au exprimat încurajarea și susținerea Comisiei de a explora instrumente financiare inovatoare în legătură cu Cadrul Financiar Multianual.
Următorul CFM, următorul buget de șapte ani, trebuie să se adapteze noilor circumstanțe, adică criza post-coronavirus. Trebuie să-i creștem puterea de foc pentru a putea genera investițiile necesare în întreaga Uniune Europeană. Prin urmare, vom propune să creștem așa-numita „headroom”, adică spațiul dintre plafonul existent în CFM și plafonul cu resurse proprii. Datorită garanției legale acordate de către statele membre, Comisia va putea strânge fonduri, care vor fi apoi canalizate prin bugetul european către statele membre.”
Plafon de resurse proprii de aprox. 2% din Venitul Național Brut timp de 2-3 ani, față de cei 1,2% actuali
„Estimările actuale ale nevoilor ne determină să credem că va fi necesar un plafon de resurse proprii de aproximativ 2% din VNB timp de doi sau trei ani în loc de 1,2% actual. Banii strânși - așa cum spuneam - vor fi direcționați către CFM printr-un program de recuperare și concentrați într-o serie de programe care vor ajuta la soluționarea acestei crize.”
Patru domenii de interes propuse pentru noul buget
Președintele von der Leyen a enumerat patru domenii propuse care să fie incluse în noul buget, și anume:
- Sporirea sprijinului financiar pentru investiții și reforme în statele membre și coeziune - acolo va fi cea mai mare parte a investiției;
- Investiții mai mari în politicile moderne, ca de exemplu pentru Pactul Verde European, tranziția digitală și o autonomie strategică sporită;
- Îmbunătățirea rezistenței instrumentelor comune de răspuns la crize - care sunt lecțiile învățate în această criză;
- Un pilon care să consolideze sprijinul față de vecinătatea UE și față de parteneri.
Ursula von der Leyen a menționat în finalul alocuțiunii sale faptul că investiția ar trebui să fie avansată în primii ani și faptul că este necesar să se găsească echilibrul potrivit între subvenții și împrumuturi.
„Acest întreg efort este pentru protejarea integrității pieței noastre unice și a Uniunii noastre. Dacă o facem bine și reușim, atunci fiecare cent pe care îl plătim acum va merita.”
Reamintim că publicația POLITICO a menționat posibilitatea de alocare a unui pachet de 2 trilioane de euro pentru relansarea economică, ca urmare a obținerii unui document intern.
Poziția României
Miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, președintele României, Klaus Iohannis, și-a exprimat susținerea cu privire la instituirea unui Fond de redresare economică, astfel:
„În actuala situație, este necesară o finanțare substanțială la nivel european a eforturilor de combatere a efectelor acestei crize. Din acest motiv, voi susține crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca un instrument suplimentar față de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel european.
Acest instrument trebuie să fie complementar finanțării din viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027 și să fie utilizat pentru nevoile sectoriale reale ale statelor membre. Și aici mă refer, spre exemplu, la sectorul medical și la cel economic, cele mai afectate de pandemia de COVID-19.”
1,5 miliade de euro mobilizate pentru România
„Pentru că m-am referit la sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru atenuarea efectelor crizei, doresc să subliniez că, prin măsurile luate la nivel european, a fost deja până în prezent mobilizată pentru România o sumă de peste un miliard și jumătate de euro din actualul buget multianual al Uniunii. Astfel, ca să dau niște exemple, 750 de milioane de euro sunt fonduri pentru susținerea IMM-urilor afectate de criză, 350 de milioane pentru achiziția de echipamente medicale, 300 de milioane de euro pentru susținerea șomajului tehnic, 120 de milioane euro, atenție, stimulente de risc pentru cadrele medicale și 30 de milioane de euro pentru susținerea asistenților sociali, implicați în acțiunile de sprijin pentru grupurile vulnerabile.
Subliniez că aceste fonduri sunt disponibile acum deja și vor fi folosite de către guvern.”
Ana-Maria Radu,
Sursa: Consiliul European & Comisia Europeană & Administrația Prezidențială
