Analiză privind barierele digitalizării mediului public şi privat din România

Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat miercuri, 21 aprilie 2021, finalizarea analizei privind „Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România”. Documentul va sta la baza stabilirii și ierarhizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027.

Analiza a făcut obiectul îndeplinirii criteriilor pentru Condiția favorizantă sectorială 1 (CS1), una din totalul de 19. În absența analizei provocărilor pe care le presupune transformarea digitală în România, fondurile nerambursabile precum POCIDIF, POCU și PNRR nu ar fi putut fi accesate.

ADR a reliefat ca diferență față perioada de finanțare 2014-2020, condițiile favorizante sunt monitorizate și aplicate pe parcursul întregii perioade de programare, cu scopul de a menține un cadru investițional favorabil care să garanteze că operațiunile selecționate sunt aliniate exigențelor politicii Uniunii Europene.

Cercetarea realizată de ADR pentru mediul privat are ca puncte de pornire concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, din septembrie 2020. De asemenea, cercetarea a centralizat informații și analize de benchmarking privind motivațiile și comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene în ceea ce privește procesul de transformare digitală.

Conform analizei, în mediul privat, barierele digitale se înscriu a fi în primul rând cele legate de capitalul uman:

• competențele digitale scăzute ale forței de muncă;
• abilitățile digitale specifice managementului companiei, deseori absent ȋn zona IMM-urilor;
• numărul de specialiști IT disponibili pentru zona IMM-urilor;
• lipsa finanțărilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate însoțite de sprijin și consultanță.
• neclaritatea şi lipsa de evoluție coerentă a instrumentelor de e-guvernare, ȋn măsura ȋn care e-guvernarea poate asigura transparența normelor digitale cu privire la obligațiile legale şi poate deveni un stimulent pentru adoptarea unor instrumente de conformare fiscală, legislativă, etc.

Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea și experiențele instituțiilor administrației publice în implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identificate sunt cele patru evidențiate și de politica publică în domeniul e-guvernării:

• Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice
• Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice
• Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice
• Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficient pentru susținerea serviciilor publice electronice

Analiza completă poate fi accesată la următorul link.

Sursa: ADR